Chișinău · Moldova
Moldova împrumută la peste 14% pe an: cine va suporta costul?
Factorii externi au schimbat economia? Costul creditării statului a depășit pragul de 14%: analiza impactului asupra bugetului și a cetățenilor Contextul economic din Republica Moldova a suferit o…

Factorii externi au schimbat economia?
Costul creditării statului a depășit pragul de 14%: analiza impactului asupra bugetului și a cetățenilor
Contextul economic din Republica Moldova a suferit o transformare semnificativă în ultimul timp, fiind marcat de o escaladare a ratelor dobânzii pentru obligațiunile de stat.
Indicatorul cheie, reprezentat de randamentul titlurilor de stat cu maturitate de un an, a atins nivelul de 14,09%. Această evoluție este direct corelată cu presiunea exercitată de inflația persistentă și cu decizia autorităților monetare de a majora rata de bază.
Pe măsură ce crește volumul datoriei interne asumat de Guvern, costurile asociate serviciului datoriei publice devin din ce în ce mai grele, punând sub semnul întrebării sustenabilitatea fiscală a statului.
În cursul acestei săptămâni, instituțiile statale au accesat fonduri în valoare totală de 1,8 miliarde de lei, prin intermediul unei licitații dedicate obligatiunilor de stat, cu o perioadă de rambursare stabilită la 364 de zile. Dobânda aplicabilă acestui instrument financiar s-a fixat la 14,09% pe an. Este esențial de reamintit faptul că, în sistemul actual, administrația publică recurge frecvent la emiterea acestor titluri pentru a asigura lichiditățile necesare bugetului de stat. Termenele de scadență variază considerabil, incluzând opțiuni de trei luni, șase luni, un an, doi ani, trei ani sau chiar cinci ani.
Procesul de plasare are loc în cadrul licitațiilor organizate la intervale regulate, de câteva ori pe lună, moment în care investitorii determină nivelul dobânzii la care acceptă să acorde credit statului.
Dinamica ratelor dobânzii urmează, în general, fluctuațiile inflației: acestea tind să crească în perioadele de inflație accentuată și să se reducă când presiunile prețurilor se estompează. Actorii principali care acordă împrumuturi statului sunt, de regulă, instituțiile bancare.
Deși persoanele fizice dețin și ele posibilitatea de a investi în aceste titluri, mecanismul este mai complex decât simpla deschidere a unui cont de economii la bancă.
Pentru a facilita accesul retail, a fost lansată platforma digitală eVMS, care simplifică procesul de tranzacționare, deși nivelurile de randament obținute prin acest canal sunt, de obicei, inferioare celor din licitațiile directe.
Evoluția macroeconomică din acest an a fost influențată de factori externi, în special de conflictul din regiunea Orientului Mijlociu și de scumpirea prețurilor la combustibili la nivel global. Aceste elemente au contribuit la o creștere constantă a indicelelor inflaționiste în țara noastră. Astfel, rata inflației a urcat de la o valoare de 4,85% înregistrată în luna ianuarie, până la 10,77% în luna octombrie.
Ca răspuns la această tendință, Banca Națională a intervenit prin ajustarea politicii monetare, majorând rata de bază de la 5% la finalul anului 2025, până la un nivel de 11% în luna noiembrie 2026.
Pe fondul acestor modificări, randamentul obligațiunilor de stat a înregistrat, de asemenea, o ascensiune notabilă. La începutul perioadei analizate, acest indicator se situa la aproximativ 9,5%, ajungând apoi la 14,09% pentru titlurile cu scadență la un an. Creșterea costului creditării s-a suprapus cu menținerea unui nivel ridicat al deficitului bugetar și cu extinderea datoriei interne a statului. Finanțarea acestui deficit se realizează, printre alte metode, prin emiterea continuă de obligațiuni de stat.
Datele statistice relevă o creștere alarmantă a datoriei. În luna octombrie a anului curent, volumul datoriei statului asociat obligațiunilor de stat a atins cifra de 60 de miliarde de lei.
Pentru context, la finalul anului 2025, acest indicator era de 52 de miliarde de lei, iar la sfârșitul anului 2024, el se situa la 44 de miliarde de lei.
Această dinamică a stârnit imediat discuții aprinse în mediul politic și economic.
Reacția foștilor șefi de guvern a fost unul dintre cele mai vizibile exemple ale tensiunilor generate de această politică fiscală.
Ion Chicu, liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), a punctat contradicția dintre politica socială și cea fiscală: autoritățile indexează pensiile cu doar 8,2%, în timp ce inflația se apropie de 11%, iar statul se finanțează la o rată de 14% pe an.
Vladimir Filat, alt fost prim-ministru, a criticat această abordare printr-o postare pe rețelele sociale, subliniând lipsa de transparență a raționamentului guvernamental.
Bugetul simte deja consecințele!
El a întrebat retoric de ce cetățenii trebuie să suporte dobânzi de până la 14,1% pentru împrumuturi pe termen scurt, în loc ca statul să acceseze fonduri externe pe termen lung, cu rate de doar 1-3%.
Conform analizei sale, beneficiarii principali ai acestei schemei sunt băncile, care acumulează profituri substanțiale, o parte din care este repatriată în afara granițelor, în timp ce povara cade asupra cetățenilor prin creșterea impozitelor, prețurilor, tarifelor și costului creditului individual.
Perspectiva tehnică a fost oferită de economistul Dumitru Vicol, care a alertat că 93% din obligațiunile emise în Republica Moldova au o maturitate de maximum un an. Spre deosebire de alte state, care se împrumută pe orizonturi de 10, 20 sau 30 de ani, Moldova se confruntă cu o refinanțare anuală a datoriei, la rata dobânzii previgilată în fiecare an.
Vicol a explicat că rata de 14,09% din 17 noiembrie este rezultatul combinat al inflației, al ratei de bază a BNM și al deficitelor persistente care depășesc de ani de zile plafonul sustenabil de 2,5%-3% din PIB.
Consecvențele directe ale acestei strategii se văd în bugetul de stat. Cheltuielile destinate plății dobânzilor vor crește de la 4,4 miliarde de lei în anul 2025 la 8,4 miliarde de lei, suma alocată în proiectul bugetar pentru anul 2027.
Expertul subliniază că această cheltuială nu este o datorie lăsată generațiilor viitoare, ci o factură anuală constantă, generată de taxe. El atrage atenția că deficitul bugetar este un indicator incomplet; acesta poate fi artificial redus pe hârtie dacă se amână cheltuielile de investiții. Fondul Monetar Internațional (FMI) a semnalat de ani buni problema subexecutării cronice a investițiilor publice în Moldova.
Un deficit „echilibrat” prin tăierea investițiilor duce la o dublă pierdere: ritmul de creștere economică încetinește, iar veniturile statului scad în anii următori.
Veaceslav Ioniță, expert economic la Institutul de Politici Publice IDIS „Viitorul”, a confirmat că volumul obligațiunilor de stat a depășit bariera de 60 de miliarde de lei, dintre care 48 de miliarde de lei corespund titlurilor pe termen scurt. El descrie o situație de cerc vicios al creditării: din fondurile atrase, 80% sunt utilizate exclusiv pentru rambursarea obligațiunilor vechi. Astfel, inflația accelerată și creșterea ratei de bază au condus la o majorare a dobânzilor la obligațiuni. Guvernul se împrumută acum la 14% pentru a acoperi titluri anterioare care aveau o dobândă de doar 9%.
Banii nou atrași nu alimentează consumul, ci servesc la refinanțarea datoriilor mai ieftine. Soluția propusă de Ioniță este refinanțarea pe piețele externe, unde dobânzile sunt mai avantajoase.
Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a oferit o perspectivă diferită, clarificând că dobânzile ridicate nu sunt permanente sau fixe.
Ea a explicat că Ministerul Finanțelor emite obligațiuni la fiecare două săptămâni, cu termeni și rate variabile.
Pentru titlurile cu maturitate de până la un an, dobânda se situează la maximum 10%, variind în funcție de volumul solicitat, termenul, circumstanțele de piață și oferta disponibilă.
Aceste instrumente sunt accesibile și prin programul eVMS.
Este important de menționat istoricul ratelor pentru a contextualiza nivelul actual. De-a lungul timpului, s-au înregistrat cote superioare celor de 14%.
În anul 2022, în perioada de inflație extremă, statul a putut fi finanțat la o dobândă anuală de 22%. La finalul anului 2015, rata a atins 26% pe an. Cea mai spectaculoasă valoare a fost înregistrată în martie 1995, când randamentul obligațiunilor de stat a depășit 96% pe an.
Jurnalismul de calitate continuă să joace un rol crucial în informarea cetățenilor despre aceste procese complexe. Urmăriți canalul de Telegram NewsMaker în limba română pentru a fi la curent cu cele mai importante știri din țară și din străinătate. Dacă doriți să sprijiniți misiunea noastră de a oferi o perspectivă independentă și documentată, puteți face o contribuție prin intermediul sistemului E-commerce de la maib, printr-o donație unică, sau puteți deveni membru lunar pe platforma Patreon.
În acest mod, sunteți parte integrantă a schimbării pozitive din Moldova. Datorită sprijinului dumneavoastră, vom putea implementa proiecte noi, relevante și, mai presus de toate, ne vom putea menține independența editorială. Indiferent de valoarea contribuției, primiți un mic cadou de apreciere.
Accesați link-ul pentru a deveni partenerul nostru. Este un proces simplu, ba chiar plăcut. Sprijiniți NewsMaker!
Sursa: Newsmaker




