Sari la conținut
Moldova Azi

Chișinău · Moldova

Cum se răspândește dezinformarea în nordul Moldovei și cine o poate opri

Cum exploatează propagandiștii criza economică? Rezistența la minciuni: Cum comunitățile din nordul Republicii Moldova luptă contra valului de dezinformare și cine conduce această bătălie…

Vitalie Prutean · · 3 min de citit

Cum se răspândește dezinformarea în nordul Moldovei și cine o poate opri

Cum exploatează propagandiștii criza economică?

Rezistența la minciuni: Cum comunitățile din nordul Republicii Moldova luptă contra valului de dezinformare și cine conduce această bătălie

Evenimentul desfășurat joi, 12 noiembrie, în orașul Bălți, a pus pe tapet o problemă crucială pentru societatea din nordul țării: vulnerabilitatea rezidenților în fața fluxului intens de informații false. Discuțiile s-au axat pe mecanismele prin care minciunile se propagă rapid, pe rolul esențial al instituțiilor educaționale și al mass-media, precum și pe capacitatea tinerilor de a deveni factori activi în construcția unei reziliențe informaționale locale.

Această întâlnire a avut loc în cadrul mesei rotunde cu titlul „Cine construiește reziliența informațională în comunitățile locale?”, inițiată de Asociația „Media-Guard” în parteneriat cu GLOBSEC, beneficiind de sprijinul financiar al Uniunii Europene.

Una dintre primele observații emise a fost legată de dinamica socială a propagării zvonurilor. Iuliana Volcova, jurnalistă la publicația NordNews, a subliniat că procesul de contaminare a spațiului public cu date incorecte pornește adesea de la o simplă lectură online.

Oamenii absorb informația digitală, o transmit oral vecinilor, care la rândul lor o difuzează mai departe, declanșând astfel o reacție în lanț complexă.

Constantin Hairetdinov, colegul său din presa locală la revista SP, a ilustrat această realitate cu exemple concrete din discursul public: există un segment semnificativ din populație care este convins că aderarea la Uniunea Europeană transformă cetățenii în sclavi sau că limba nativă va dispărea.

Contextul socio-economic joacă un rol determinant în această ecuație. Volcova argumentează că presiunile financiare și accesul restricționat la surse veridice creează un teren fertil pentru manipulări. În zonele rurale și periferice, bariera lingvistică adaugă o complexitate suplimentară; locuitorii care se exprimă în limbi diferite accesează adesea platforme digitale și surse distincte, deși trăiesc în aceeași zonă geografică.

Este frecvent observat că vorbitorii de rusă nu dispun de suficiente resurse informative de încredere, recurgând în principal la TikTok, Facebook, Instagram și alte rețele sociale pentru a-și forma opiniile.

Defectul major al acestui comportament constă în lipsa verificării provenienței conținutului și a intereselor ascunse ale distribuitorilor.

Dificultățile economice sunt adesea exploatați strategic de cei care lansează campanii de propagandă. Locuitorii din regiunile mai puțin dezvoltate se confruntă cu provocări zilnice, ceea ce îi face mai receptivi la mesaje care amplifice frica sau nemulțumirea.

Orice creștere bruscă a prețurilor sau orice amendare legislativă care impactează direct bugetul familial stârnire nemulțumire, facilitând injectarea de narațiuni false. Un caz emblematic menționat în discuție este procesul de amalgamare voluntară a localităților. Analiza indică riscul ca acest subiect să fie instrumentalizat în următorul ciclu electoral.

Unii primari, temându-se de eventuala pierdere a mandatului, speculează asupra temerilor populației, încercând să creeze o opoziție față de fuziunea administrativă. În absența unor explicații transparente privind consecințele tehnice și administrative ale amalgamării, cetățenii tind să acorde încredere autorităților locale, care devin astfel vehicule ale dezinformării.

Volcova a atras atenția și asupra unui mecanism subtil: transformarea adevărului parțial în minciună integrală.

Chiar dacă o lege este modificată oficial, modul în care este prezentată ulterior poate include elemente de dezinformare. Baza factuală este reală, dar este înconjurată de afirmații încărcate emoțional. Deoarece emoțiile se fixează în memoria colectivă mult mai profund decât datele seci, efectul manipulativ devine persistent.

În comunitățile compacte, acest fenomen este amplificat prin comunicarea de tip gura de ureche; știrile citite online circulă printre cunoscuți, distorsionându-se pe măsură ce se propagă.

În spațiul urban al Bălților, jurnalistul Constantin Hairetdinov a identificat narațiuni specifice care capătă viață proprie. Printre cele mai persistente se numără ideea că românii ar fi naziști, că ar avea intenția de a ocupa teritoriul Republicii Moldova, sau că integrarea europeană va impune valori străine și va eroda identitatea lingvistică.

Aceste falsuri circule pe aceleași canale digitale unde operează și presa profesionistă, alături de creatori de conținut care își doresc claritate.

Hairetdinov remarcă dualitatea surselor: există actori care difuzează minciuni cu intenție deliberată, dar și persoane obișnuite care repetă informații eronate din simplă neștiință, fiind convinse de veridicitatea lor.

Tinerii au fost centrul dezbaterii!

Pentru a contrabalanța acest val, redacția SP adoptă o strategie de verificare imediată a situațiilor din spațiul public, acolo unde este fizic posibil.

Un exemplu elocvent este cazul poluării râului Nistru; când au apărut alarme în rețelele sociale, echipa editorială s-a deplasat la locul evenimentului pentru a documenta vizual realitatea, demonstrând publicului starea concretă a apei.

Cu toate acestea, jurnalistul recunoaște o asimetrie de audiență: materialele riguroase obțin adesea o vizibilitate inferioară comparativ cu știrile false virale. Chiar dacă un material profesionist are 100 de vizualizări, în timp ce un fals atinge 1000, efortul de corectare trebuie continuat pentru a menține standardele.

O competență cheie pentru public este dezvoltarea reflexului de a verifica informațiile prin prisma surselor alternative.

Hairetdinov subliniază că orice persoană anonimă poate accesa internetul și poate publica afirmații absurde, iar utilizatorii sunt tentați să le creadă. Soluția nu constă în interzicerea accesului la aceste surse, ci în transmiterea ideii că, pentru fiecare informație asimilată, trebuie solicitată și poziția părții opuse.

Perspectiva tinerilor a constituit un punct central al dezbaterii.

Alexandra-Elena Marciuc, participantă la Tabăra de Reziliență Informațională organizată anterior de Media-Guard, a descris o barieră psihologică majoră: mulți tineri sunt convinși că sunt deja imunizați împotră dezinformării.

Această autoconștiință excesivă duce la neglijență în filtrarea conținutului. Marciuc consideră că intervenții educaționale scurte, integrate direct în curriculum-ul școlar, ar putea schimba această mentalitate.

Experiența personală a tinerei a fost transformatoare; ea a devenit mai atentă la fluxul de date și a început să dialogheze cu prietenii când aceștia preiau afirmații neconfirmate.

Un exemplu relevant a fost dezbaterea despre programul „Moldova pregătită”, care a generat confuzie în cercul său de prieteni; în astfel de momente, ea verifică dacă interlocutorii au consultat sursele primare sau dacă se bazează pe interpretările secundare.

Alte tinerete implicate în activitățile Asociației au raportat experiențe similare. Mirela Batîru a evidențiat importanța transferului cunoștințelor asimilate înapoi în comunitatea de origine, creând un efect de multiplicare a conștiinței critice. Alexandra Moldovan a relatat despre o sesiune dedicată elevilor din instituția sa de învățământ, în care a abordat și conexiunea dintre politică și viața cotidiană, demonstrând că dezinformarea nu este un subiect abstract.

Victor Grigor, responsabilul Centrului de resurse pentru studenți și ghidare în carieră de la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, a oferit o analiză academică a situației. Generațiile actuale manifestă o conștientizare crescândă a modului în care își gestionează amprenta digitală și consumul de știri. Totuși, există o lacună structurală: educația media nu figurează ca disciplină obligatorie în planurile de studii ale majorității specializărilor, inclusiv în drept sau economie. Grigor propune compensarea acestei deficiențe prin activități extracurriculare robuste, proiecte tematice și parteneriate strategice cu instituții media și organizații non-guvernamentale.

Universitatea organizează deja inițiative variate, de la campanii de informare privind protecția datelor personale la hackathoane, competiții de echipe în care studenții caută soluții inovatoare pentru combaterea știrilor false.

Discuțiile au evidențiat, de asemenea, necesitatea unei sinergii institutionale între școli, presă locală, organizații de tineret, societatea civilă și administrația publică. Iuliana Volcova a prezentat un model de implicare directă a comunității în producția de conținut: redacția NordNews a inclus în echipa sa de colaboratori și persoane pensionate.

Jurnalista a amintit cu admirație cum aceste voluntare se trezeau dimineața devreme pentru a filma evenimente locale și a trimite materialele către redacție.

Ea a insistat asupra importanței adaptării tonului jurnalistic la diverse categorii de public: dacă mesajul este transmis într-un limbaj ininteligibil pentru receptor, el nu va fi absorbit.

Acceptarea opiniilor alternative este deja dificilă, iar bariera lingvistică o face imposibilă.

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul reflectă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, finanțat de UE.

Sursa: Zdg

Mai departe, în Moldova

Păreri (0)

Nu sunt păreri încă. Fiți primul care scrie.

Scrieți o părere

Părerile sunt moderate înainte de publicare.