Sari la conținut
Moldova Azi

Tiraspol · Transnistria

Profesori de română din Transnistria sunt hărțuiți pe rețelele sociale

Vieru avertizează: legea extremismului e vagă! Conflictele digitale din regiunea transnistreană au luat amploare recent, vizând în special cadrele didactice ale instituțiilor de învățământ care…

Vitalie Prutean · · 3 min de citit

Profesori de română din Transnistria sunt hărțuiți pe rețelele sociale

Vieru avertizează: legea extremismului e vagă!

Conflictele digitale din regiunea transnistreană au luat amploare recent, vizând în special cadrele didactice ale instituțiilor de învățământ care funcționează în limba română.

În contextul celebrării a 35 de ani de la înființarea Liceului Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol, o campanie organizată de hărțuire a fost lansată prin intermediul rețelelor sociale.

Această mișcare de agresiune online țintește nu doar profesorii, ci și părinții care au decis să își înscrie copiii în acest singur liceu de profil din oraș.

Sursele indică faptul că inițiativa a pornit de la o pagină de Facebook anonimă, care a declanșat o serie de postări negative, având ca efect principal asmuirea comunității locale împotriva cadrelor didactice și a familiilor implicate.

În această confruntare virtuală, profesorii sunt etichetați drept complici ai fascismului, iar activitatea lor este descrisă ca fiind motivată de interese financiare, adică munesc „pentru plicuri”. Pentru a intensifica presiunea, numele și imaginile lor personale sunt difuzate public, transformându-se în ținte vizibile pentru critica localnicilor. Dinamica acestei hărțuirii s-a accelerat semnificativ în perioada 13–18 noiembrie, când mai multe pagini anonime au publicat o serie de articole.

Primul val de critici a fost generat de grupul „Golos PMR”, o entitate digitală care transmite mesajele oficiale ale administrației de la Tiraspol.

Administratoarea contului, care se prezintă sub numele Liudmila Kolonkova, nu oferă detalii despre identitatea reală a proprietarului paginii.

Între datele de 13 și 16 noiembrie, pe această platformă au apărut două contribuări specifice, în care două profesoare ale liceului erau acuzate că formează elevii în spiritul patriotismului românesc.

Acestea erau reproșate pentru susținerea politicilor Republicii Moldova și a României, precum și pentru o atitudine ostilă manifestată față de Rusia.

Ulterior, intensitatea atacurilor a crescut odată cu implicarea grupului „Puls Respubliki”, tradus ca „Pulsul Republicii”. În doar 24 de ore, pe 18 noiembrie, această pagină a publicat minimum patru mesaje dedicate liceului.

Toate aceste intervenții au fost semnate de un administrator care folosea pseudonimul „Sergheevna Mașulia”. Profilul era lipsit de elemente identificatoare, fără fotografie sau date biografice, lăsând necunoscută identitatea persoanei din spatele ecranului.

Strategia de hărțuire a evoluat rapid de la critici generale la o enumerare specifică a persoanelor.

Pagina a publicat o listă cu șapte profesoare ale instituției, menționând numele lor complete și afișând fotografiile lor. Femeile au fost numite ironic „erouine”, termenul fiind plasat între ghilimele, pentru a sublinia ironia sau sarcasmul atacului. Aceeași seară, atenția s-a mutat către părinții elevilor.

Trei dintre aceștia, care, conform afirmațiilor paginii, activează în structurile de poliție transnistrene, au avut imaginile publicate. Într-o postare ulterioară, a fost vizat încă un părinte, a cărui copil a finalizat studiile la liceul respectiv în cursul anului curent.

Acuzațiile formulate împotriva părinților includeau ideea că aceștia nu se opun inoculării unei ideologii fasciste asupra copiilor și prezentării unor figuri considerate „teroriști moldoveni” ca eroi. Interesant este că platforma Facebook a marcat una dintre aceste contribuări drept conținut fals.

Ion Iovcev, care a deținut funcția de director al liceului timp de treizeci de ani, între 1992 și 2022, analizează acest episod ca parte a unei strategii vechi de presare asupra școlilor românești.

El corelează valul actual de atitudini negative cu dubla aniversare de 35 de ani a liceului, marcată pe 19 noiembrie, și cu decorarea lui Vadim Krasnoselski, liderul regional, de către președintele rus Vladimir Putin. Conform declarațiilor lui Iovcev pentru Radio Chișinău, astfel de campanii au existat constant pe parcursul celor 30 de ani în care el a condus instituția. Experiența sa sugerează că școlile devin obiectiv de vizare anume în momente politice sensibile.

El se întreabă prin ce alte mijloace Tiraspolul ar putea exersa presiuni asupra Chișinăului în prezent, notând că epoca în care se putea șantaja cu resurse energetice, precum electricitatea sau gazele, s-a încheiat.

Vadim Vieru, apărător al Promo-LEX!

„Acum, singura pârghie rămasă pare a fi sistemul educațional. Prin exercitarea presiunii asupra școlilor, administrația transnistreană demonstrează existența unei statalități și capacitatea de a impune reguli în teritoriu, tocmai când formatul de negocieri 5+2 a dispărut din atenția internațională și lumea a uitat de această entitate separatistă”, a explicat fostul director.

Vadim Vieru, apărătorul drepturilor omului afiliat organizației Promo-LEX, caracterizează postarea care viza profesoarele drept un veritabil denunț public. El subliniază că administratoarea paginii a publicat detaliile a șapte femei, acuzându-le fără dovezi concrete că „albesc fascismul” și primesc recompense sub formă de plicuri.

Vieru amintește că profesorii activează într-o instituție din sistemul național al Republicii Moldova, respectând curriculumul oficial. Acesta include Holocaustul în categoria crimelor împotriva umanității și respinge explicit antisemitismul și ura rasială, ceea ce contrazice acuzațiile de fascizare.

Salariile primite de la statul de origine nu constituie un „plic”, ci o remunerație standard.

În contextul transnistrean, astfel de etichete au consecințe practice semnificative.

În anul 2025, posturile de televiziune controlate de autoritățile din Tiraspol au difuzat peste 30 de emisiuni în care școlile cu predare în limba română erau prezentate ca centre de reabilitare a nazismului și fascismului.

Promo-LEX a documentat și presiuni directe exercitate asupra personalului: unii profesori au fost desemnați „spioni” ai Chișinăului și au fost supuși perchezițiilor la punctele de control, în timp ce părinții au fost invitați la „discuții profilactice”.

Vieru avertizează că într-un sistem legal în care „legea” privind extremismul nu definește clar conceptul, acuzația de fascizare poate deveni la orice moment baza pentru deschiderea unui dosar penal. Apărătorul drepturilor omului amintește că Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a deja judecat această practică.

În 2012, Marea Cameră a Curții, în cauza Catan și alții împotriva Republicii Moldova și Rusiei, a stabilit că închiderea școlilor cu alfabet latin și hărțuirea ulterioară au violat dreptul la educație, atribuind responsabilitatea Rusiei.

Hotărârea din 2019, în cauza Iovcev și alții împotriva Republicii Moldova și Rusiei, a extins acest principiu, condamnând Rusia și pentru hărțuirea personalului din școlile vizate, inclusiv Liceul „Lucian Blaga”. În martie 2025, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, organismul care monitorizează implementarea deciziei Catan, a solicitat Rusiei să oprească intimidarea profesorilor și a familiilor din aceste instituții.

Deși nu se cunoaște identitatea administratorilor grupurilor implicate, rolul lor în politica Tiraspolului este evident. Obiectivul este ilustrat de cifrele recente: în septembrie 2025, cele opt școli cu predare în limba română din regiune au depășit pentru prima dată în ultimii 15 ani pragul de 2.000 de elevi înscriși.

Acest lucru s-a întâmplat chiar dacă cinci dintre aceste instituții funcționează în spații închiriate, adesea improprie pentru activitatea didactică. Scopul aparent al campaniei este de a determina plecarea profesorilor și mutarea copiilor în școlile administrate de autoritățile locale.

Aceeași strategie de atac a fost utilizată și împotriva publicației Zona de Securitate.

Anterior, contul „Sergheevna Mașulia” a publicat un mesaj în grupul „Rîbnița – orașul pentru viață” pe 28 octombrie, ziua în care redacția împlinise șase ani. Imaginea echipei a fost însoțită de îndemnul „Țineți minte aceste fețe, care fac propagandă împotriva Transnistriei!”. Publicația era descrisă ca un „canal de propagandă” controlat de serviciile speciale moldovenești.

Cititorii au reacționat inițial prin susținerea redacției în secțiunea de comentarii, însă după aceea, discuțiile au fost închise de administratori. Vadim Vieru notează că această abordare este similară cu cea folosită împotriva profesorilor. Formula „Țineți minte aceste fețe” ocolește analiza conținutului editorial pentru a ataca direct persoanele. Etichetarea de „canal controlat de serviciile speciale” reflectă limbajul folosit de așa-numitul MSS (Ministerul Siguranței de Stat), structura care a inclus deja Zona de Securitate pe lista surselor „nedorite”.

Autoritățile regionale au solicitat locuitorilor să nu comunice informații către platformele considerate coordonate de serviciile de informații ale R. Moldova.

„Mesajul transmis către locuitorii regiunii este clar: cine dialoghează cu acești jurnaliști riscă să fie tratat ca un informator al unui serviciu «dușman»”, explică Vieru.

El consideră necesar ca autoritățile din Republica Moldova să contacteze profesoarele vizate și să prezinte aceste incidente în fața Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, în cadrul procedurii de executare a sentinței Catan.

În paralel, platforma Meta ar trebui să analizeze postările conform regulilor proprii privind hărțuirea. Până în momentul redactării acestui articol, Biroul politicilor de reintegrare, către care Zona de Securitate a trimis o solicitare, nu a oferit încă un răspuns.

Sursa: Zdg

Păreri (0)

Nu sunt păreri încă. Fiți primul care scrie.

Scrieți o părere

Părerile sunt moderate înainte de publicare.