Sari la conținut
Moldova Azi

Chișinău · Politică

Olga Cebotari cere implicarea Parlamentului înainte de negocierile cu UE

Cât de avansate sunt negocierile? Olga Cebotari, vicepreședinta Comisiei pentru integrare europeană, a lansat o procedură formală pentru a implica Parlamentul în dialogul cu Bruxelles-ul.…

Sergiu Nistreanu · · 3 min de citit

Olga Cebotari cere implicarea Parlamentului înainte de negocierile cu UE

Cât de avansate sunt negocierile?

Olga Cebotari, vicepreședinta Comisiei pentru integrare europeană, a lansat o procedură formală pentru a implica Parlamentul în dialogul cu Bruxelles-ul. Solicitarea vine în contextul unor date macroeconomice îngrijorătoare: PIB-ul a crescut doar 0,6%, în timp ce inflația a atins 10,77%.

Deputata avertizează că ritmul alert al negocierilor riscă să sacrifice calitatea deciziilor, subliniind că a negocia nu înseamnă neapărat a accepta orice condiție impusă de partenerii europeni.

Din cele 33 de capitole de negociere, organizate în 6 clustere, Republica Moldova a deschis doar 24, adică 4 din cele 6 grupe tematice. Până acum, autoritățile au transmis Comisiei Europene patru poziții distincte.

Analizând Clusterul 1 (valorile fundamentale), Cebotari a observat o discrepanță: deși statul nu a cerut perioade de tranziție pentru capitolele esențiale, cele șase criterii intermediate legate de statul de drept rămân condiția sine qua non pentru închiderea oricărui alt capitol.

Deputata a punctat lipsa resurselor financiare, a infrastructurii și a personalului calificat necesar aplicării efective a legilor adoptate rapid, deficiențe vizibile mai ales la nivel local.

Ce perioade de tranziție se cer?

În Clusterul 2 (piața internă), presiunea europeană vizează limitarea temporară a accesului forței de muncă moldovenești pe piața statelor membre după aderare. Precedentele Poloniei și Croației indică că astfel de restricții au durat până la 7 ani.

Guvernul a răspuns cu solicitări specifice: 30 de ani pentru restricționarea cumpărării terenurilor agricole și forestiere de către străini; 5 ani pentru menținerea regimului actual al ajutoarelor de stat (inclusiv pentru Moldova IT Park, IMM-uri și parcuri industriale); tot 5 ani pentru extinderea garanției depozitelor bancare la 100.000 de euro; și 5 ani pentru reautorizarea medicamentelor, pentru a preveni dispariția produselor fără alternative.

În Clusterul 3, s-au cerut perioade de tranziție de 5 ani pentru TVA-ul la intrările în lanțul agricol și pentru acciza la motorină, precum și 6 ani pentru regimul fiscal al Moldovei IT Park.

Clusterul 6 (dimensiunea externă) impune ca Moldova să denunțe, până la aderare, acordurile de liber schimb cu țări terțe. Asta înseamnă ieșirea din zona de liber schimb a CSI și abandonarea acordului comercial cu Turcia. Paradoxal, Guvernul recunoaște importanța strategică a pieței CSI: 70,7% din exportul de mere în 2024 a mers în această direcție, iar peste jumătate din exportul de medicamente și până la 29,3% din cel de vinuri sunt orientate spre CSI.

Relația cu Turcia este, de asemenea, semnificativă, exporturile agroalimentare către acea țară având o valoare de peste 304 milioane de dolari în 2022.

Deși Guvernul solicită asistență compensatorie din partea UE, acesta acceptă „ajustări structurale semnificative” pentru producători, angajându-se să ridice gradul de aliniere la pachetul de sancțiuni europene de la 86,6% la 100%, inclusiv cele mai stricte măsuri împotriva Rusiei.

Paradoxul piețelor externe: de ce negocierile rapide riscă calitatea?

avizul parlamentar? Fundația juridică a interpelării lui Cebotari se bazează pe punctul 23 din anexa nr. 2 a Hotărârii de Guvern nr. 180/2024. Această prevedere obligă Guvernul să solicite avizul comisiei parlamentare pentru integrare europeană înainte de a finaliza pozițiile de negociere.

Deoarece nicio poziție prezentată la Bruxelles nu a trecut prin acest filtru consultativ, deputata a trimis o interpelare oficială viceprim-ministrului responsabil cu integrarea europeană.

Argumentul central este că Parlamentul trebuie să aibă rol activ tocmai în faza în care termenele și perioadele de tranziție pot fi încă influențate, nu abia după ce documentele au părăsit Chișinăul.

Propunerea concretă include transmiterea proactivă a proiectelor de poziții cu impact major către Comisie, urmată de audieri ale miniștrilor și emiterea unui aviz prealabil înainte de definitivarea textelor.

Concluzia vizată este ca interesul național să rămână prioritatea absolută în întreaga arhitectură a negocierilor.

Sursa: Unimedia

Mai departe, în Politică

Păreri (0)

Nu sunt păreri încă. Fiți primul care scrie.

Scrieți o părere

Părerile sunt moderate înainte de publicare.