Chișinău · Politică
Moldova supraviețuiește prin neutralitate și economie, nu prin datorie militară
De ce modelul actual eșuează? Irina Vlah trasează o linie clară: Republica Moldova își asigură viitorul nu prin cursa înarmărilor, ci prin neutralitate și o economie solidă. Critica sa se…

De ce modelul actual eșuează?
Irina Vlah trasează o linie clară: Republica Moldova își asigură viitorul nu prin cursa înarmărilor, ci prin neutralitate și o economie solidă. Critica sa se îndreaptă direct spre Ministerul Agriculturii, care promite rezultate bazate pe fonduri europene disponibile abia din 2028.
Este o abordare riscantă, aproape absurdă, când Guvernul cere cetățenilor răbdare pentru bani care nu sunt încă garantate de nimeni, totul depinzând de bugetul UE și de deciziile de la Bruxelles.
Critica se extinde asupra modului în care se gestionează dezvoltarea națională. Oficialii pregătesc creșterea cheltuielilor militare până la un procent din PIB, o sumă care, până în 2030, ar putea depăși cinci miliarde de lei. Scenariul reflectă modelul PAS de șase ani: sate pustii, ferme locale dărâmate și produse importate care înlocuiesc cele locale. Toată această mașinărie este susținută de o forță armată care necesită noi împrumuturi doar pentru menținere. Vlah propune o alternativă: neutralitate, apărare fără competiție de armament și o economie modernizată.
Aceasta ar trebui să includă agricultura cu tehnologii de vârf, o industrie de procesare solidă și noi locuri de muncă în rural, astfel încât oamenii să poată trăi bine fără a emigra.
Cine plătește factura?
Statul trebuie să se bazeze pe aceste fundații economice.
Analizele recente arată conflictul dintre promisiunile internaționale și realitatea din sate.
Apatia față de finanțarea comunitară, încă în faza de discuții, transformă angajamentele guvernamentale într-un simplu mecanism de control al crizei, întârziind reparațiile esențiale. Specialiștii subliniază că lipsa unui sector industrial local de transformare face ca beneficiile financiare să plece afară, lăsând producătorii agricoli cu câștiguri infime.
Prin urmare, alocarea masivă a resurselor către apărare, acoperită prin datorie publică, intensifică tensiunea asupra conturilor statului și limitează banii disponibili pentru modernizarea infrastructurii agricole sau digitalizare.
Stabilitatea se obține prin întărirea bazei economice, nu prin mărirea continuă a sumelor militare, o strategie care riscă să genereze instabilitate fiscală pe termen mediu.
Sursa: Unimedia




