Chișinău · Politică
InnoDays 2026: Cum ajunge cercetarea din Republica Moldova pe piață
Ce a detaliat Mary Nemciuc? InnoDays 2026: Drumul lung al inovării moldovenești de la laborator spre piață Ediția din 2026 a evenimentului InnoDays a reușit să transforme capitala Republicii…

Ce a detaliat Mary Nemciuc?
InnoDays 2026: Drumul lung al inovării moldovenești de la laborator spre piață
Ediția din 2026 a evenimentului InnoDays a reușit să transforme capitala Republicii Moldova într-un centru vital al dialogului între lumea academică și cea comercială.
Evenimentul, organizat de Technovator, a avut punctul culminant pe 19 noiembrie, când spațiile moderne ale Digital Park din Chișinău au devenit arena principală pentru tema centrală: „Cercetarea întâlnește businessul”.
Această zi a strâns laolaltă o comunitate diversificată, formată din cercetători dedicați, antreprenori ambițioși, investitori privați, oficiali de stat, diplomați și specialiști internaționali, toți concentrați asupra unei provocări majore: facilitarea tranziției unei descoperiri științifice de la faza experimentală până la primii clienți reali.
În cadrul dezbaterilor s-au conturat câteva direcții esențiale pentru accelerarea acestui proces, printre care alocarea de fonduri specifice pentru testarea prototipurilor, implementarea proiectelor mixte care leagă direct cercetătorii de companiile existente și strategiile de licențiere a tehnologiilor autohtone către piețele externe. Mary Nemciuc, fondatoarea și directorul executiv al organizației Technovator, a oferit explicații detaliate privind logistica evenimentului, subliniind motivul pentru care primele sesiuni s-au desfășurat în incintele locurilor de muncă ale cercetătorilor.
Ea a menționat că obiectivul strategic a fost de a aduce discuțiile direct în zona generatoare de inovație.
La GreenTech Hub și în timpul schimburilor de opinii cu echipele specializate în medicină, organizatorii au identificat numeroase cazuri de succes, unde cercetătorii dețineau deja rezultate concrete și căutau activ parteneri pentru a trece la etapa următoare de dezvoltare.
Mary Nemciuc a detaliat, de asemenea, studiul realizat de Technovator privind valorificarea potențialului imens al tehnologiilor avansate, cunoscute sub denumirea de DeepTech. Acest demers implică identificarea și promovarea unor inovații, validarea lor tehnică, transformarea lor în produse minim viabile, stabilirea conexiunilor cu mediul economic și, în final, comercializarea acestora.
O altă perspectivă importantă a fost cea a formării unei alianțe dedicate transferului tehnologic, un mecanism prin care firmele private ar putea formula probleme specifice din operațiunile lor curente și le-ar prezenta cercetătorilor pentru rezolvare.
Din partea statului, Adriana Cazacu, secretarul de stat din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, a analizat randamentul social al investițiilor publice în sectorul R&D. Ea a ridicat întrebarea fundamentală despre modul în care transformăm descoperirile din laboratoare în produse, servicii și tehnologii care să genereze locuri de muncă și, mai presus de toate, creștere economică sustenabilă.
De asemenea, s-a pus accent pe necesitatea orientării resurselor academice către provocările actuale, cum ar fi schimbările climatice, securitatea aprovizionării cu energie, sănătatea publică și procesul de digitalizare.
Adriana Cazacu a confirmat că, pentru al doilea an consecutiv, ministerul susține financiar proiectele collaborative între companii și instituții de cercetare prin intermediul Fondului pentru Inovare.
Infrastructura e esențială!
O dimensiune crucială a fost discutată de Stella Jemna, reprezentanta în Republica Moldova a Fondului Enterprise din Ucraina și Moldova, care a expus modalitățile prin care o echipă locală poate profita de utilizarea tehnologiei sale dincolo de granițe. Ea a susținut teza conform căreia licențele create local pot fi exportate în Uniunea Europeană, iar veniturile provenite din UE sau din alte țări din regiune pot fi reinvestite în cercetare și inovare continuă.
Stella Jemna i-a îndemnat pe organizatori să pregătească o provocare pentru ediția viitoare: aducerea pe scenă a echipelor care pot demonstra concret cine utilizează deja invențiile lor.
Ea a exprimat dorința de a discuta, anul viitor, despre campionii inovării din Moldova, Armenia sau alte state din zonă, care au un impact tangibil asupra vieții cetățenilor.
Infrastructura rămâne un pilon esențial pentru crearea acestor tehnologii. Doina Nistor, președinta Consiliului de Administrare al Moldova HiTech Park, a prezentat proiectul ambicios al districtului de inovare din Stăuceni, evidențiind colaborarea strânsă cu universitățile în domenii critice precum ingineria biomedicală și robotica aplicată.
Ea a subliniat că, în spatele vizierelor urbanistice, adevărata investiție constă în capacitatea țării de a genera tehnologii noi, de a converti cercetarea în afaceri prospere și de a atrage companii multinaționale.
Secțiunea dedicată experienței internaționale a adus în discuție modele deja funcționale. Aline Laucke, reprezentanta TUM International, a descris metoda prin care Universitatea Tehnică din München susține cercetătorii care își doresc să înființeze propriile start-up-uri. Tobias Szarowicz, de la Cambridge Innovation Center, a analizat criteriile folosite de investitorii la evaluarea companiilor născute din cercetare, punând accent pe drepturile de proprietate intelectuală și pe structura de guvernare a afacerii.
În cadrul unui panel moderat de Niclas Rueffer, directorul proiectului DT4SME al agenției germane GIZ, reprezentanți din țările Parteneriatului Estic, Italia și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au dezbătut accesul întreprinderilor mici și mijlocii la expertiza academică.
Andrea Ravaioli, șeful Oficiului de Transfer de Cunoștințe al Universității din Bologna, a argumentat importanța finanțării etapei de demonstrare a conceptului, considerând că această investiție îi încurajează pe cercetători să se concentreze pe problemele reale la care pot răspunde rezultatele lor.
După-amiaza a fost marcată de o sesiune axată pe protecția ideilor și a cunoștințelor tehnice, urmată de competiția Science to Business Pitch, unde echipele de cercetători și-au prezentat produsele în fața unei audiențe de companii și investitori. Schimbul de idei a continuat în cadrul unor întâlniri bilaterale și într-o sesiune de networking facilitat.
Pe data de 20 noiembrie, programul InnoDays continuă la Agrotek Park. Ultima zi a acestei săptămâni intensive este rezervată cercetării aplicate în domeniile agriculturii și industriei alimentare.
Ocazia pre-lansării Agrotek Park oferă platforma ideală pentru fermieri, întreprinderi agricole, cercetători, investitori și delegații regionale să analizeze tehnologiile care pot fi testate și implementate în acest sector vital.
Toate detaliile programului complet InnoDays 2026 sunt disponibile pentru consultarea publicului larg.
Sursa: Diez




