Sari la conținut
Moldova Azi

Chișinău · Politică

Dezinformarea rusă atacă extinderea UE prin mituri despre Ucraina și Moldova

Ce a spus la The Journal din Dublin? Extinderea Uniunii Europene devine tot mai vizibilă ținta unei ofensive informative complexe orchestrate de Moscova, care utilizează mituri și narațiuni false…

Vitalie Prutean · · 3 min de citit

Dezinformarea rusă atacă extinderea UE prin mituri despre Ucraina și Moldova

Moldova cunoaște manipularea!

Extinderea Uniunii Europene devine tot mai vizibilă ținta unei ofensive informative complexe orchestrate de Moscova, care utilizează mituri și narațiuni false pentru a contracara aspirațiile Kievului și Chișinăului. De la legenda conform căreia un minor ar fi fost răstignit de cetățenii ucraineni până la temerile exagerate legate de dispariția agriculturii din Republica Moldova, campaniile de manipulare a adevărului au luat amploare.

Aceste eforturi vizează în mod direct procesul de integrare europeană al celor două state, încercând să submineze încrederea publică și să încetinească ritmul reformelor necesare.

Analizând fenomenul printr-o lentilă transfrontalieră, se conturează o imagine a unei lupte de narațiuni în care se afirmă, printre altele, că aderarea la blocul european ar duce la o erodare a suveranității naționale sau la închiderea unităților agricole din Moldova după integrarea completă.

Viceprim-ministrul responsabil cu integrarea europeană în Republica Moldova, Cristina Gherasimov, subliniază importanța vigilanței constante, declarând că experiența acumulată în perioada electoralilor a demonstrat clar că valul de informații false nu se stinge odată cu depunerea buletinelor în urne. În lunile de vară ale anului curent, circulația unor afirmații conform cărora forțele rusești ar fi realizat avansuri decisive pe linia frontului s-a dovedit a fi o eroare majoră.

Verificările ulterioare au relevat că aceste interpretări se bazau pe o citire greșită a unui raport oficial, care, în realitate, atesta faptul că ucrainenii erau cei care câștigau teren.

Acest episod ilustrează conflictul persistent pentru dominarea spațiului public, concentrat pe perspectiva accesului Ucrainei și, în consecință, a vecinului său moldovenesc, în structurile europene.

Pressele din ambele țări monitorizează cu atenție creșterea volumului de dezinformare provenită din Rusia, materializată frecvent prin rețelele sociale, cu accent deosebit pe platforma Telegram și pe Facebook. Raporatorii au identificat o gamă largă de argumente false, variind de la pierderea identității naționale, la ideea că UE ar prelungi un „război prin procură” împotriva Kremlinului folosind Kievul ca proxie, sau la scenariile fantasmagorice împărțirii teritoriului ucrainean între statele membre ale Uniunii.

Pe măsură ce conflictul de agresiune declanșat de Moscova intră în al șaselea an de existență, discuțiile privind viitorul membru european rămân intense.

Chișinăul își continuă drumul spre Europa, conștient de rezistența activă a Rusiei, iar împreună cu alte state din zonă, precum Georgia, unde cetățenii și-au manifestat voința de aderare, aceste țări fac obiectul unor atacuri cibernetice menite să erodeze eforturile lor instituționale.

Nu este vorba despre o tactică nouă implementată recent. De peste o decenie, instituțiile europene au recunoscut necesitatea combaterii „campaniilor sistematice de dezinformare” conduse de Rusia, constituind grupuri operative specializate. La câteva luni de la declanșarea ostilităților în 2022, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a emis un raport analitic dedicat impactului informațional al războiului. Documentul evidenția modul în care narațiunile rusești erau frecvent false sau mascau realitatea prin jumătăți de adevăr și contraargumente retorice de tipul „dar noi?”.

În anul precedent, Delegația UE în Kiev a examinat manipularea fluxului informativ și strategiile de dezorientare care au vizat relația bilaterală dintre Kiev și Bruxelles în sezonul estival.

Subiectul a fost aprofundat și în cadrul vizitei recente a viceprim-ministrului în Irlanda.

Într-un interviu acordat publicației locale The Journal la Dublin în luna februarie, Cristina Gherasimov a menționat că presiunea informativă este permanentă. Aceasta nu se limitează strict la țara sa sau la procesele interne, ci construiește o imagine negativă a Uniunii în ansamblu.

Credibilitatea blocului european este pusă la îndoială în fața statelor candidate și a celor care aspiră la statutul de membru. O parte din aceste discursuri se concentrează pe pregătirea insuficientă a viitoarelor membre. Potrivită aceleiași surse, argumentul se susține și pe percepția că UE este o entitate slabă, inaptă să protejeze propriul popor.

O altă linie de atac insistă asupra faptului că noile state ar fi tratate ca rude sărace, nefiind capabile să concureze la egalitate în sectorul agricol și în alte sectoare cheie post-aderare.

Adepta unei adaptări rapide, dezinformarea își schimbă tonul și conținutul în funcție de vulnerabilitățile specifice ale fiecărei societăți vizate. O temă recurentă în discursul anti-european din Republica Moldova este teama că toate pământurile ar fi expropriate imediat după integrarea în Uniune. Obiectivul acestei teme este de a crea o legătură mentală cu epoca sovietică, generând frica că Bruxelles-ul nu vine să susțină cetățenii, ci să exploateze resursele lor.

Această strategie face parte dintr-o mai largă inițiativă de deteriorare a imaginii liderilor, exemplificată de cazul președintei Maia Sandu.

Republica Moldova este familiară cu mecanismele de manipulare a opiniei publice.

Republica Moldova este familiară cu mecanismele de manipulare a opiniei publice

Un reportaj publicat de The New York Times în septembrie anului trecut cita Stimson Center, o entitate de cercetare din Washington, care descria țara drept un „laborator pentru operațiuni de război hibrid”, capabil să modeleze tactici similare în restul continentului.

Același text evidenția cum, înainte de votarea parlamentară, rețelele sociale au fost saturate cu conținut fabricat, inclusiv video și site-uri generate cu inteligență artificială.

Conform relatărilor Euronews, una dintre cele mai absurde postări se pretindea a fi revista de zvonuri OK!, difuzând o știre falsă intitulată: „Președinta Republicii Moldova, implicată într-un scandal cu donatori celebri de spermă!”.

Articolul imaginar susținea că Maia Sandu achiziționa material genetic de la personalități homosexuale pentru a concepe un copil, utilizând în plus numele unui jurnalist existent fără consimțământul acestuia.

Acest caz demonstrează cum campaniile de dezinformare vizează adesea reputarea persoanelor publice pentru a modela comportamentul electoratului în favoarea unor interese politice specifice.

La fel ca în alte inițiative de influențare politică, mesajele referitoare la aderarea europeană adoptă forme diverse, explică Vladyslav Lesyk, redactor la publicația ucraineană Rubryka. El notează că una dintre pilonii fundamentali ai propagandei rusești este ideea că eforturile Kievului de a intra în UE sunt sterile. Sursele din Federația Rusă răspândesc informații eronate conform cărora obținerea statutului de candidat este o mișcare formală, lipsită de utilitate practică. Scopul este de a demoraliza comunitatea locală și de a sugera că reformele interne nu au un sens concret. O altă direcție de atac susține că integrarea ar echivala cu abandonarea suveranității.

Această idee se înscrie în discursul promovat de Moscova încă din 2014, anul debutului conflictului, care prezintă Ucraina ca un stat condus de un guvern nelegitim, marionetă a Occidentului, în special a Uniunii Europene și a Statelor Unite.

Istoria dezinformării este bogată în exemple, documentate de platforma EUvsDisinfo. Printre cele mai notorii se numără mitul din 2014, când s-a difuzat zvonul că un băiat ar fi fost răstignit de soldații ucraineni în orașul Sloviansk.

Principalul canal de televiziune din Rusia, Pervy Kanal, a difuzat mărturia unui martor presupus care descria acest eveniment tragic.

Echipele de fact-checking de la Novaya Gazeta au demantuat această afirmație în doar 24 de ore, dar în intervalul respectiv, minciuna ajunsese la o audiență globală de aproximativ 250 de milioane de spectatori.

Această campanie a fost parte dintr-o strategie a Kremlinului menit să stârnească resentimente împotriva poporului ucrainean.

Ucraina a manifestat de mult timp dorința de a se alătura Uniunii Europene, iar procesul este în plină desfășurare. Statutul de candidat a fost acordat oficial în luna iunie a anului 2022, urmat de deschiderea negocierilor de aderare.

În luna septembrie a anului precedent, Kievul a finalizat cu succes etapa de verificare a legislației.

Blocul european a transferat deja sume semnificative, măsurate în miliarde de euro, sub formă de asistență financiară, reconfirmând sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Kievului.

În paralel, discursurile din țările europene insistă asupra ideii că Ucraina ar reprezenta o sarcină financiară pentru bugetele naționale, susține Lesyk. În această optică, statul este descris ca fiind sărac și afectat de corupție, iar integrarea sa ar epuiza resursele unioniste. O altă linie de argumentare se focalizează asupra impactului negativ al exporturilor de grâne ucrainene asupra sectorului agricol european. De ani de zile, Moscova promovează ideea că cerealele din Kiev ar fi dăunătoare, în încercarea de a crea tensiuni între statele membre.

Cu toate acestea, o analiză a Centrului European pentru Politici indică beneficii clare pentru UE: accesul la potențialul energetic al Ucrainei, consolidarea securității alimentare a continentului și facilitarea schimburilor comerciale de minerale esențiale.

Vladyslav Lesyk subliniază rolul central al platformei Telegram în difuzarea acestor mesaje în spațiul ucrainean. Aplicația permite anonimatul autorilor de conținut și rămâne una dintre cele mai consultate surse de informații din regiune. În Republica Moldova, naratiunile se concentrează adesea pe frica de închiderea fermelor locale, un temei care alimentează nemulțumerea comunităților rurale și contribuie la rezistența față de integrarea europeană.

Sursa: HotNews

Mai departe, în Politică

Păreri (0)

Nu sunt păreri încă. Fiți primul care scrie.

Scrieți o părere

Părerile sunt moderate înainte de publicare.